marți, 10 august 2010

Marea ma cheama la ea..

Aud marea cum ma striga.. glasul ei ma face sa plang si felul in care il aud tot mai stins ma sperie.. mi-e teama ca nu voi putea sa-i raspund chemarii.. mi-e teama ca voi plange de dorul ei inca un an..
Pe tanti Mare eu nu vreau s-o dezamagesc.. nu vreau s-o las sa ma cheme in van.. nu vreau s-o las sa ma astepte..nu vreau sa permit sa treaca sezonul fara sa ma duc s-o vizitez, sa-i dau o imbratisare, sa-mi plimb tenisii mei vechi prin nisipul ei caldut, s-o las sa ma mangaie, sa-mi vorbeasca, sa ma loveasca cu valurile ei violente, sa creeze amintiri de neuitat..
Si nenea Soare, o daa, si el mi-a soptit acum cateva zile ca abia asteapta sa ne dam "Buna dimineata" pe plaja, cu o bere in mana, cu picioarele in nisip si cu nelipsita felie de pizza.
Si stiti cine si-a facut loc in mintea mea cu chemari misterioase de nopti nedormite si fericite? Domnisorul Cal Balan.. ah, cat ii simt si lui lipsa. Bancile pline, berea la tava, dansul pana dimineata.. alta viata.
Da.. o alta viata care ma cheama la ea cu disperare.. o alta viata pe care o astept de un an de zile.. o alta viata pe care mi-e foarte teama ca in acest an o sa o dezamagesc...

Completare de-a doua zi :)): Da, iubita mea mare, dragul meu soare si white-ul care imi lipsititi atat de mult.. nu va dezamagesc nici de data asta :x. In 4 zile ne vom imbratisa feeric si voi imi veti darui aceea lume magica de care am atata nevoie acum..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu